Efecte negative ale chimioterapiei

 

AeRrePiCi

Asociatia pentru Cercetarea si Preventia Cancerului

Chimioterapia, o practica asasina,

sau tradarea medicinei in numele profitului

Presedintele asociatiei Alberto R. Mondini

Casorezzo, 30 octombrie 2004

Ceea ce vreau sa demonstrez in aceasta relatare este tot ce am declarat recent printr- un comunicat de presa care subliniaza esential, doua aspecte:

      1. Chimioterapia nu vindeca de cancer, ci ucide.

      2. Utilizarea ei se bazeaza numai pe interesele economice ale firmelor farmaceutice.

Scurt istoric

Pentru a intelege cum a fost posibila o asemenea tradare, cum a fost posibila o sustinere pe un timp atat de indelungat a unei asemenea inselaciuni, trebuie sa cunoastem contextul economic si politic in care ea s-a nascut si s-a dezvoltat.

” In primele decade din secolul trecut unele evenimente au marcat destinul medicinei pentru cel putin un secol. La inceputul secolului XX grupul apartinand de Rockefeller detinea controlul asupra celei mai mari parti din comertul cu petrol din Statele Unite si in multe alte tari. Pe baza trilioanelor de dolari de profit, acest grup de investitori a gasit o arie noua de piata: corpul uman. Profitul sau reintoarcerea banilor de pe aceasta investitie depindea de brevetabilitatea medicamentelor farmaceutice inventate. Profitul cu trilioane de dolari, provenind din aceasta noua industrie de investitie, a fost folosit pentru a converti in mod sistematic medicina intr-un comert farmaceutic ghidat pe investitie. In cursul unui scurt timp, putine decade, medicina a cazut sub controlul acestor grupuri de interese, marcand influenta lor asupra scolilor de medicina, mijloacelor de comunicatie (media) si arenei politice.(dr. Rath – interviu)

In aceasi timp psihiatria (care, sa nu uitam, este o bransa a medicinei) pregatea teoriile privind rasa si eugenetica. ” In 1905 , bazandu-se pe teoriile exprimate de Malthus, Kraepelin si Spencer, Rüdin intemeiaza Societatea pentru Igiena Rasei, constituita in scopul obtinerii puretei rasiale. Rüdin este primul promotor al teoriilor de psihiatria genetica. Nebunia, orice aberatie precum si superioritatea sau inferioritatea rasiala, dupa ideile lui Rüdin, sunt determinate de transmisia genetica.” (dr. Cestari – L’inganno psichiatrico – Inselaciunea psihiatrica)

Aproape treizeci de ani mai tarziu, Rüdin saluta ascensiunea lui Hitler ca un fel de oportunitate pe care istoria o dadea psihiatriei pentru realizarea acestor ideale.

” Prezenta medicala dominanta in programul de sterilizare nazista a fost dr. Ernst Rüdin, psihiatru de renume international … La origine discipol al celebrului si marelui psihiatru clasic Emil Kraepelin, Rüdin devenise un mare colaborator a lui Alfred Ploetz la fundatia Societatea Germana pentru Igiena Rasiala. Rüdin a fost un cercetator neobosit si vazuse ca fiind o misiune proprie de a sa, aplicarea legilor mendeliene si a principiilor de eugenetica la psihiatrie.” (R. J. Lifton – Medicii nazisti)

Pentru completarea tabloului din acel moment istoric, mai lipseste inca un element: banii. Deja apartine de istorie faptul ca, finantatorii ascensiunii lui Hitler la putere, au fost grupurile petrochimice – farmaceutice si, mai precis: grupul Rockefeller in America, grupul Rothschild in Anglia si I. G. Farben in Germania. In ceea ce priveste ultimul grup, tribunalul de razboi de la Nuremberg in 1946/47 a concluzionat ca, cel de-al doilea razboi mondial, nu ar fi fost posibil fara el. In consecinta, grupul I. G. Farben a fost impartit in Bayer, Basf si Hoechst, iar unii dintre responsabili au fost declarati vinovati de razboi impotriva dreptul international, omucidere in masa, exploatare si jaf international a proprietatii private si publice in tari straine si a altor crime impotriva omenirii. (Josef Borkin – Crima si pedeapsa a I. G. Farben)

Hitler moare, dar responsabilii grupurilor petrochimice – farmaceutice americani si englezi continua sa-si extinda puterea lor nederanjati. Actualmente grupul Rockefeller controleaza peste 200 firme farmaceutice, este in spatele unor mari si influente institutii financiare din lume, cuprinde si Chase Manhattan Bank. Stapaneste Exxon si alte firme petrochimice multinationale. Mai mult, controleaza multe firme de comunicatie printre care Time Warner, CNN si o retea enorma de ziare, radio si TV. Volumul de afaceri al acestui grup depaseste singur PIB-ul mai multor tari de pe planeta.

In 1972 grupul Rockefeller fundamenteaza Comisia Trilaterala, pentru apararea propriilor sale interese finaciare in toata lumea. Din comisia mentionata fac parte personaje de inalta putere financiara din USA, Europa si Japonia. Obiectivul comisiei trilaterale este de a genera o ”Noua Ordine Mondiala”, ceea ce inseamna esentialmente a supune planeta intereselor cartelului petrochimic – farmaceutic – financiar. Niciodata nu au pastrat secretul asupra ideilor lor, ba mai mult, au si publicat un site: www.trilateral.org , in ciuda faptului ca adunarile se fac tot timpul cu ”portile inchise”.

Administratia lui Bush era formata 50% din inalti functionari ai firmelor farmaceutice. Donald Rumsfeld, ministrul de razboi, fusese director general a mai multor multinationale farmaceutice. In aceasta relatie impletita intre politica, finante, razboi, ideologie supresiva la nivel mondial, s-a dezvoltat prosper industria farmaceutica.

”Una din problemele primare, care trebuia rezolvata de catre acesta industrie, era concurenta produselor naturale pentru sanatate. Era clar lumii stiintifice ca, fara molecule esentiale pentru metabolismul celular (vitamine), celulele n-ar functiona in mod corect. Iar aceasta nefunctionalitate este originea bolii. Strategii investitiilor farmaceutice, intelegand acest lucru, au inceput o campanie globala pentru a pune piedici ca aceste informatii salvatoare de viata sa devina disponibile in mod amplu oamenilor din lumea intreaga. Dar, a supune tacerii aceste informatii, era doar primul punct. Puncte strategice ulterioare, pentru dezvoltarea schemei comerciale farmaceutice frauduloase, au inclus si discreditarea informatiilor sanitare asupra acestor terapii naturale nebrevetabile si, in fine, punerea in afara legii oricarei afirmatii despre sistemele naturale curative si preventive.

Toate aceste masuri au avut doar un scop: protejarea industriei farmaceutice de investitie, bazata pe medicamente brevetabile, care privesc doar simptomele, fata de terapiile naturale nebrevetabile care sunt esentiale pentru obtinerea sanatatii celulare. In acest contrast aspru, faptele stiintifice privind moleculele naturale esentiale pentru functiile celulare de baza si descrise in cartile de biologie, sunt materia de viata sau de moarte pentru acest intreg comert de investitie. Daca bolile ar putea fi evitate optimizand sanatatea celulara prin moleculele nebrevetabile naturale, acest fapt ar ameninta chiar baza intregii afaceri farmaceutice de investitie asupra bolilor. O boala care este evitata sau eradicata va fi pur si simplu o piata in minus.

Este de importanta speciala sa reflectam asupra influentei pe care industria farmaceutica o exercita asupra profesiei medicale. Prin fundatii de facultate de medicina privata in Statele Unite, cuprinse si asa zisele universitati a ”IVY League” cum sunt Harvard, Yale, Clinica Mayo si altele, industria farmaceutica de investitii pur si simplu a cumparat opinia medicala din toata lumea. Din ce in ce mai mult, lectiile de terapii medicale s-au concentrat asupra medicamentelor chimice si, in aceasi timp, tratamentele sanitare naturale au fost inlaturate ca ”invechite si iesite din uz”.

Fiecare medic care a obtinut licenta in ultimele decenii a invatat ca primul Premiu Nobel pentru rolul vitaminei C in metabolismul celular a fost decernat abia in 1937. Deci, in cursul a mai bine de jumatate de secol, generatii de milioane de medici au treminat facultatea fara a avea cunostinta despre rolul salvator de viata si beneficiul pentru sanatate al vitaminelor, mineralelor si oligoelementelor.” (dr. Rat )

Dupa ce am trasat acest scurt istoric, vedem acum practic, fructele pe care medicina moderna le-a generat. Dat fiind aceste premize, nu pot fi decat fructe otravitoare. Sa ne rezumam la analiza argumentului acestei relatari: chimioterapia.

Date stiintifice

Cum s-a nascut aceasta practica ciudata de administrare a substantelor teribile pacientilor pentru ai vindeca? Ea ”se bazeaza pe faptul ca celulele canceroase sunt mai slabe decat cele sanatoase, si din acest motiv, sub actiunea unor otravuri sau radiatii ionizante, sunt primele care mor. Aceasta constatare, insa, conduce la una dintre cele mai nonsens practici din istoria medicinei: otravirea si iradierea pacientului pentru al vindeca ! Nici o persoana sanatoasa la minte nu s-ar gandi ca poluarea, experimentele atomice sau accidentul de la Cernobal sunt avantaje dumnezeiesti ale vremurilor noastre pentru a ne pastra sanatosi.” (Alberto R. Mondini – Kankropoli, mafia cancerului)

Toate discutiile purtate recent sau mai demult in cadrul emisiunilor de televiziune, privind chimioterapia sau medicina alternativa, au un singur scop: confundarea ideilor si incetosarea mintii omenesti. Dar intr-adevar chestiunea este de o simplitate cat se poate de evidenta si dezarmanta. Vrem sa stim daca chimioterapia este o terapie valida sau nu ? Este foarte usor de aflat; este suficient sa se faca ceea ce se face, cu orice alt lucru de orice gen, pentru a afla daca functioneaza sau nu: se observa RE-ZUL-TA-TE-LE. Asupra chimioterapiei exista studii, statistici, date oficiale exacte. Este adevarat ca medicii oncologi, cu complicitatea trusturilor de comunicatii, creeaza asupra lor o perdea fumigena, dar obtinerea lor nu este deloc dificila : este suficient a le cere. Eu le-am gasit si pot sa vi le comunic. Repet: acestea nu sunt datele mele personale, sunt date oficiale ale oncologiei oficiale.

Inainte de toate trebuie sa stim ce intelege oncologia prin pacient vindecat de cancer. Intrucat vindacari efective nu se obtin niciodata, oncologii definesc vindecat pe cel care supravietuieste cel putin 5 ani din ziua diagnosticului, chiar daca moare in prima zi dupa ce au trecut cei 5 ani; chiar daca la sfarsitul celui de-al 5-lea an mai are o tumoare mare cat un dovleac care ii masacra corpul. Cred ca putine persoane cunosc acest fapt. Sa nu credeti totusi ca se pastreaza secretul; ca sa va dau o idee, in atatia ani, acest lucru l-am auzit prin televiziune doar de 2-3 ori si fugitiv. Confruntati acest fapt cu miile de ore de flecareli triumfalistice ai marilor oameni de stiinta and company. Mai departe amintitiva ca, a schimba intelesul cuvintelor, este un mijloc pentru a confunda si a domina. De aceea acest dat fundamental, este cheia pentru a intelege intr-adevar toate discursurile facute de oncologi atunci cand vorbesc de vindecare.

Date fiind aceste premise:

La fiecare 100 persoane care se imbolnavesc de cancer, 61 mor inaintea termenului de 5 ani de la data diagnosticului.

Statisticile de supravietuire pana la 10 ani sunt mai dificil de gasit. Sunt atat de dezolante incat oncologii nu le arata din rusine. Oricum pare ca sunt in jur de 10-15 %.

Faceti un exercitiu de imaginatie, un intreprinzator constructor care construieste case, din care 61% se darama pana in primii 5 ani de la construire. In primul rand nimeni nu ar mai cumpara de la el, apoi ar fi trimis la inchisoare , daca cineva mai rapid n-ar apuca sa-l spanzure de cel mai apropiat stalp … . Dimpotriva oncologii sunt arhiplatiti, onorati, rasfatati, ascultati ore si ore la rand in emisiuni de televiziune foarte plictisitoare. Cei mai faimosi oncologi italieni reusesc sa obtina 200-300 euro sau mai mult pentru o consultatie de 10-15 minute ! De neinteles….. Faptul este ca aceste persoane actioneaza asupra fricii, asupra durerii si necunostintei acestor date de catre bolnavi si rudele lor. Modul in care frica si ignoranta, mai departe, sunt alimentate sistematic cu orice mijloc, puteti sa-l constatati voi insiva.

Pe langa o eficacitate nula a chimioterapiei , bine marturisita de rezultate, exista si o toxicitate teribila a substantelor folosite, astfel incat autoritatile sanitare a trebuit sa adopte masuri drastice pentru protejarea sanatatii personalului pus la producerea si administrarea acestor „asa zise” medicamente (medici, farmacisti si asistenti medicali). Fiind lista efectelor colaterale foarte lunga, ma limitez sa va dau cateva dintre caracteristicile toxicologice in general, detailat pentru doua substante specifice, luandu-le dintr-o publicatie a Institutului Superior a Sanatatii din Italia.

Chimioterapice in general. Printre cele vreo 20 de efecte colaterale, gasim: sterilitate, avorturi, malformatii la copii, afectiuni la inima, ficat, rinichi, sistemul nervos si productie de tumoare secundare (!!!). ” De fapt, chimioterapicele nu doar ca sunt in stare de a provoca transformarea celulelor normale in maligne, ci tind sa micsoreze apararile endogene impotriva formarii de neoplazie.” (Institutul Superior de Sanatate – Expunerea profesionala chimioterapicelor) Stiu si ei ca aceasta este o practica ucigasa. Oricum in privinta asta nu aveam dubii.

Antraciclinele: ” Stomatita, alopecia si tulburari gastro-intestinale sunt rezultate ale chimioterapiei, comune dar reversibile. Cardiomiopatia, care este un efect colateral caracteristic acestei clase de chimioterapice, poate fi acuta (rar grava) sau cronica (mortalitatea in 50% din cazuri). Toate antraciclinele sunt potential mutagene si cancerigene.”(Institutul Superior de Sanatate – Italia)

Procarbazina: ”Este cancerigena, mutagena si teratogena (malformatii la copii) si utilizarea sa este asociata cu un risc de 5 – 10% de leucemie acuta, care creste la pacientii tratati cu terapia radianta.”

Bine, am putea sa ne oprim aici si sa terminam aceasta relatare, ar fi mai mult decat suficient, dar intrucat nu este de ajuns sa inchidem gura oncologilor si lingusitorilor lor ci vrem sa o si coasem cu ata de otel, iata aici inca o avalansa de date.

Acum cativa ani, dupa ce a explodat cazul dr. Di Bella, oncologii au inceput sa declare pompos la televiziune si in mass media ca acum rata de „vindecare” este de 50% , bineinteles evitand tot timpul sa spuna ca vindecare inseamna supravietuire pana la 5 ani. Dar statisticile oficiale aratau intotdeauna un procent de 39%. Ce se intamplase? Cumva o descoperire neasteptata si geniala? Nuuuu ! Pentru a castiga acel 11% in plus, au facut media ”vindecarilor” pe diferite tipuri de tumori printr-o manipulare matematica pentru care ar fi fost respinsi cu dezonorare la examenul de clasa VIII-a.

Iata modul in care ei fac media ”vindecarilor”. Pentru simplitate, luam in exemplu numai doua tipuri de tumoare. Tumoare la plamani: 40000 cazuri pe an, 10% de ”vindecari”; tumoare la testicule: 2000 cazuri, 87% de ”vindecari”. (87+10)/2=48,5. Procentul mediu de vindecare a celor doua tipuri de cancer, asa, ar fi 48,5% (aproape de 50%). Este josnic sa se permita acestor persoane sa adfirme in public asemenea sarlatanii !

En passant, operatiunea corecta este urmatoarea (40000 x 10 / 100= 2000 x 87 / 100) / (40000 + 2000) x 100 = 13,7. Deci procentul mediu real este 13,7%. O mica mare diferenta!

Mai analizam un alt ”dat” triumfalistic. Oncologii tot spun ca posibilitatile de vindecare de cancer sunt mult mai ridicate astazi, 39% (sau faimosul 50%) fata de procentul de 20% din 1930. Dar atunci de ce rata mortalitatii din cauza cancerului a crescut inspaimantator in ultimii 70 de ani (vezi mai departe)? Faptul este ca in 1930 nu existau atatea mijloace de diagnoza si campanie de sensibilizare la un diagnostic precoce; pentru acest motiv descoperirea cancerului era facuta tardiv astfel incat timpul intercurs intre diagnosticul si decesul era scurt, chiar foarte scurt. Astazi din contra, intrucat diagnosticul se face mult mai timpuriu, pacientul moare mai tarziu fata de momentul diagnosticului si, des, peste cei 5 ani faimosi! Profesorul dr. Luigi Di Bella ne pune in vedere ca ”atunci cand un pacient este eliberat din spital, se spune ca s-a vindecat. Atunci cand se reintoarce, este tratat si iarasi este eliberat. Daca fiecare eliberare este considerata ca un dat pozitiv, socotelile cresc. Mai mult, nu se poate muri decat o data; dar daca un pacient a fost eliberat de noua ori si a murit o singura data se obtine 90% de vindecare si 10% de mortalitate. Norocul medicilor este ca se moare o singura data.” (dr. Di Bella – Cura lui impotriva cancerului)

Mai departe este extrem de importanta ”ampla ancheta condusa timp de 23 ani de prof. Hardin B. Jones, fiziolog la Universitatea din California, prezentata in 1975 la Congres de Cancerologia, la Facultate din Berkeley. Pe langa denuntul impotriva utilizarii de statistici falsificate, el dovedeste ca pacientii cancerosi care nu se supun celor trei terapii canonice (chimio, radio si chirurgia) supravietuiesc un timp mai indelungat sau cel putin atat cat cei care primesc aceste terapii. Asa cum demostreaza Jones, persoanele bolnave de cancer la san care au refuzat terapiile traditionale, arata o supravietuire medie de 12 ani si jumatate, de patru ori mai mare celei de 3 ani atinsa de cele care s-au supus terapiilor complete.” (Alberto R. Mondini)

”Un studiu condus de 4 cercetatori englezi, publicat intr-una dintre cele mai prestigioase reviste medicale din lume, The Lancet din 13.12.1975, privind un numar de 188 pacienti afectati de carcinoma inoperabil la bronsii, evidentieaza ca media de viata a celor tratati cu chimioterapia completa a fost de 75 zile, pe cand pacientii care nu primisera nici un tratament au avut o supravietuire medie de 220 de zile.”( Alberto R. Mondini)

Un alt „dat” fundamental care indica ca terapiile oficiale pentru tumori sunt ineficace, sunt statisticile de deces din cauza tumorilor. In ciuda zecilor de miliarde de euro cheltuiti pentru cercetare si a sutelor de miliarde pentru tratamente, datele institutiilor de statistica din toate tarile occidentale arata ca, numarul mortilor din cauza cancerului din 1950 pana la sfarsitul secolului, au crescut semnificativ si incontinuu.

De la reuniunea din septembrie 1994 care s-a tinut la Presidents Cancer Panel: ”Pana la urma, socotelile asupra marilor succese impotriva cancerului, trebuie confruntate cu aceste date” spusese atunci Bailar, aratand un grafic simplu care demonstra o crestere neta si continua a mortalitatii din cauza cancerului in Statele Unite in perioada cuprinsa intre 1950 si 1990. ”Iarasi trebuie sa concluzionez, asa cum am facut acum 7 ani ca cei douzeci de ani ai nostri de razboi impotriva cancerului au fost un faliment pe tot frontul.”

Cine este acest personaj care exprima idei asa de eretice, un medic alternativ? Un sarlatan, asa cum a fost definit profesorul Di Bella? Un vindecator care profita de saracii bolnavi ? Unul care nu cunoaste procentele de vindecare ?

Nimic din toate acestea. Este cam dificil sa-l definim sarlatan sau incompetent, pe John C. Bailar III, insemnat profesor de epidemiologie si biostatistica la Mc GILL University, unul dintre cei mai faimosi experti in oncologie din Statele Unite si din intreaga planeta. Mai mult, el nu se adresa unui public lipsit de pregatire; Presidents Cancer Panel a luat fiinta ca o consecinta al National Cancer Act, o programa de lupta impotriva cancerului, semnat de catre presedintele american Richard Nixon in 23 decembrie 1971 si pentru care au fost cheltuiti pana in 1994 peste 25 miliarde de dolari. Datele privind situatia luptei impotriva cancerului sunt furnizate direct Presedintelui Statelor Unite.

Conlcuzia principala a lui Bailar, cu care NCI (National Cancer Institute) concordeaza, este ca mortalitatea din cauza cancerului in Statele Unite a crescut cu 7% din 1975 pana la 1990. Ca si toate celelalte citate de Bailar, aceasta cifra a fost corectata pentru compensarea schimbarii in ceea ce priveste dimensiunile si compozitia populatiei fata de varsta, asadar cresterea nu poate fi atribuita faptului ca se moare mai putin frecvent din cauza altor boli.”(Alberto R. Mondini – Di Bella) Datele ”brute” sunt si mai grele.

In sfarsit citez concluzia la care au ajuns cercetatorii din departamentul de genetica si de biologia moleculara ai Universitatii al Studilor La Sapienza din Roma prin cercetari experimentale.

Ei ”confirma, de fapt, ca niste chimioterapice, cum sunt citosinarabinoside, metotrexate, vincristina si cisplatin 4 (substante folosite in mod comun si zilnic in tratamente), in anumite linii tumorale sporesc rezistenta la moartea celulara (…). Aceste rezultate sunt surprinzatoare, deoarece demonstreaza ca chimioterapicele susmentionate nu omoara celulele tumorale, asa cum se crede in general, ci, impiedicand apoptoza (=moartea celulei), faciliteaza cresterea tumorii.” (prof. Renato De Magistris si dr. Anna Giordano – prospective noi in preventia si tratarea neoplaziilor)

In acest punct cred intr-adevar pot sa inchid aceasta relatare deoarece cele doua aspecte declarate in comunicatul meu de presa :

      1. Chimioterapia nu vindeca, ci ucide.

      2. Utilizarea ei se bazeaza numai pe interesele economice ale firmelor farmaceutice.

pot fi considerate dovedite peste orice dubiu plauzibil.

In mod evident a trebuit sa las deoparte multe alte date extrem de interesante, pentru a ne incadra in dimensiunile prevazute pentru o jumatate de ora de relatare; de aceea sugerez, pentru cei care vor sa aprofundeze niste argumente, urmatoarele carti sau articole care pot fi descarcate gratuit de pe site-ul www.aerrepici.org

Cancerul, politica, medicina alternativa si oficiala:

Alberto R. Mondini – Kankropoli, mafia cancerului

prof. Linus Pauling – Interviu

dr. Matthias Rath – Interviu

Rezultatele medicinei oficiale:

Alberto R. Mondini – Medicina, prima cauza de moarte in USA (783936 morti in media pe an)

Diferiti cercetatori – Moartea din cauza medicinei (Deth by Medicine, cercetare in limba engleza)

Medicina, stiinta sau excrocherie:

prof. dr. Hans – Ulrich Niemitz – Expertiza tehnic – judiciara asupra validitatii stiintifice ai medicinei

Asociatia Forces Italiana – Frauda fumatului pasiv

Adevarata natura a psihiatriei si rolul sau in spatele razboaielor trecute si prezente si terorism:

dr. Roberto Cestari – Inselaciune psihiatrica

Luca Bistolfi – Adevarul asupra holocaustului